Totalul afișărilor de pagină

joi, 19 martie 2009

Art Nouveau II



Continui seria de articole dedicate stilului art nouveau.pentru a fi mai clar in expunere prezint o lista utila (informativa) cu principalii deschizatori de drumuri si practicanti ai curentului:
Architecti
• Émile André (1871―1933)
• Gavriil Baranovsky (1860―1920)
• Peter Behrens (1868―1940)
• Raimondo Tommaso D'Aronco (1857―1932)
• Mikhail Eisenstein (1867 - 1921)
• August Endel (1871―1925)
• Max Fabiani (1865―1962)
• Antoni Gaudi (1852-1926)
• Vladislav Gorodetsky (1863-1930))
• Hector Guimard (1867-1942)
• Paul Hankar (1859-1901)
• Josef Hoffmann (1870-1956)
• Victor Horta (1861-1947)
• Károly Kós (1883-1997)
• Béla Lajta (1873-1920)
• Ödön Lechner (1845-1914)
• Lev Kekushev (1862-1919)
• Charles Rennie Mackintosh (1868-1928)
• Ede Magyar (1877-1912)
• Rafael Masó (1880-1935)
• Gyula Pártos (1845-1916)
• Marian Peretiatkovich (1872-1916)
• Jože Plečnik (1872-1957)
• Zsigmond Quittner (1859-1918)
• Eliel Saarinen (1873-1950)
• Fyodor Schechtel (1859-1926)
• Gustave Strauven (1878-1919)
• Louis Sullivan (1856-1924)
• Eugène Vallin (1856-1922)
• Henry Van de Velde (1863-1957)
• Otto Wagner (1841-1918)
• William Walcot (1874-1943)
Desineri de mobilier
• Louis Majorelle (1859-1926)
Designeri de vitralii si produse de sticlarie
• Auguste Daum (1853-1909)
• Antonin Daum (1864-1930)
• Émile Gallé (1846-1904)
• René Lalique (1860-1945)
• Louis Comfort Tiffany (1848-1933)
Louis Majorelle



Louis Majorelle (Toul, septembrie 26 1859 – Nancy, 15 ianuarie 1926) decorator de origine franceza si designer de mobilier, adopta rafinamentul noului curent inca din primii ani de cariera .piesele sale de mobilier constituie adevarate marturii ale ingenionizatii sale in materie de compozitie a formelor si liniilor dar si a materialelor .unele dintre ele pot fi admirate in muzee precum musee d’orsay din paris.




Charles Macintosh
.

Personaj important in istoria evolutiei art nouveau dar si a miscarii arts and crafts,in aria teritoriilor britanice ,arhitectul si designerul Charles Rennie Mackintosh (June 7, 1868–December 10, 1928) de origine scotiana , este reprezentat de operele sale dintre anii 1896 si 1906,(case , cladiri comerciale, renovari de interioare si design de mobilier)sursele de inspiratie fiind arta japoniei, a asiei .
Creatiile sale se caracterizeaza printr un pronuntat contrast intre liniile drepte puternice ce taie curbele elegante de inspiratie natural – florala.
Operele sale au avut o influenta considerabila in evolutia arhitecturii si a designului.
Arhitectul fara pereche este Antoni Plàcid Guillem Gaudí i Cornet (25 iunie 1852–10 iunie 1926) – in engleza Antonio Gaudí , de obarsie catalan spaniola faimos pentru unicitatea si inalta individualitate a designului.










In tarile de jos numele cel mai asociat cu art nouveau este cel al arhitectului - designer Victor, Baron Horta (6 ianuarie , 1861 – 9 Septembrie , 1947) .










John Julius Norwich described him as "undoubtedly the key European Art Nouveau architect." construction of his Hôtel Tassel in Brussels
He focused on the curvature of his designs, believing that the forms he produced were highly practical and not artistic affectations.
Incorporating interior iron structure with curvilinear botanical forms, which was known as “biomorphic whiplash,” and successfully created the first Art Nouveau architecture. Ornate and elaborate designs and natural lighting were concealed behind a stone façade to harmonize the building with the more rigid houses next door.[1]

Hector Guimard








Spirit inovator si talentat Hector Guimard (Lyon, 10 martie, 1867 - New York, 20 mai , 1942) este considerat arhitectul cel mai proeminent al miscarii Art nouveau din franta.
In 1898, he designed the Castel Béranger,[1] which displays a tension between a medieval sense of geometrical volume, and the organic "whiplash" lines[2] Guimard saw in Brussels.
Operele sale ,numeroase merita studiate cu atentie datorita vocabularului de forme ornamentale armoniase si pline de inventivitate si creativitate.

Spatiul arhitectural urban austriac (in special cel Vienez) va fi modelat in formele noului curent de creativitatea lui Otto Koloman Wagner (13 July 1841 – 11 April 1918).



In 1897, Otto Wagner, Gustav Klimt, Joseph Maria Olbrich, Josef Hoffmann and Koloman Moser fondeaza grupul artistic "Vienna Secession" devenind deschizatorii de drum noilor tendinte artistice moderne.
In partea cealalta de ocean figura cea mai importanta a promovarii noilor tendinte este cea a lui Louis Comfort Tiffany (18 februarie, 1848 –17 ianuarie , 1933)
artist si designer american activeaza in domeniul artelor decorative in special in cel al vitraliilor. Tiffany creeaza vitralii de ferestre ,lampi, mosaicuri din sticla colorata, ceramica, bijuterii.



Revenind in spatiul eruopean ajungem si in aria obiectelor decorative din sticla , cu o ramura tangenta si anume cea a bijuteriilor .
Exceleaza pe acest segment al artei arhicunosutul si din pacate plagiatul zilelor noastre ,Émile Gallé (Nancy, 8 Mai 1846 – Nancy, 23 septembrie, 1904) , dar si fratii Auguste si Antonio Daum , fondatorii studioului de creatie Daum, din Nancy.
Un alt nume cu rezonanta este cel al lui René Jules Lalique ,creator de bijuterii,vaze,sticle de parfum,si candelabre.

luni, 16 martie 2009

Art Nouveau -- Jugendstil -- Vienna Secession -- Modernisme -- Stile Liberty ( I )



Jugendstil (in Germania), de rigueur (in Franta), Le Modern Style, Arte joven (in Spania), Arte nuova (in Italia), Nieuwe kunst (in Olanda), Stile Floreal, Lilienstil, Style Nouille, Stile Vermicelli, Bandwurmstil, Paling Stijl sau Wellenstil sunt doar cateva dintre denumirile insusite ale stilului cunoscut cel mai frecvent drept ART NOUVEAU.

Intrarile metroului parisian ale lui Hector Guimard's, de exemplu, au dat numele Style Métro.
In Italia popularitatea stilului Art Nouveau englezesc de la magazinul londonez Liberty & Co department store a avut ca rezultat numele de Stile Liberty ("Liberty style"), in U.S.A, devening cunoscut sub numele de "Tiffany style" datorita conexiunii cu numele lui Louis Comfort Tiffany.
In Austria, majoritatea reprezentantilor de seama ai noului curent faceau parte din Vienna Secession, de aici ("Secession style")








In regatul unit , numele ii este asociat cu cel al lui Charles Rennie Mackintosh din Glasgow, numele fiind "Glasgow" style.
Toate acestea constitue alte exemple de asocieri ale numelui Art Nouveau cu formele caracterisitce stilului sau cu personaje importante din evolutia si existenta sa.
Stil artistic decorativ complex cu importanta majora in arta, arhitectura si amenajari , ,art nouveau apare ca reactie la traditionalismul stilurilor sec XIX.
Numele de Art Noveau sau Jugenstil provin de la Galeriile de arta L;art Nouveau din Paris a dealerului de arta Siegfried Bing si Galeria Jugendstil din Munchen(precum si a revistei cu acelasi nume), care aveau ca punct comun promovarea unui nou stil in materie de arta, mobilier, obiecte decorative,corpuri de iluminat, bijuterii, materiale textile ,stil de ambientare al unui spatiu.





Art Nouveau inseamna a integra arta in cotidianul apropiat, intreruperea delimitarii intre artele frumoase si cele aplicate, renuntarea la regulile stilurilor destul de austere de pina atunci.
Printre designerii celebri din Belgia, Elvetia si Franta se numara Theophile Alexandre Steinlen, Alphonse Mucha, Victor Horta, Henry van de Velde, Hector Guimard , si Émile Gallé
In S pania numele cele mai cunoscute devin cele ale arhitectilor Antoni Gaudí si Josep Maria Jujol
Magazines were important in spreading the visual idiom of Jugendstil, especially the graphical qualities. Besides Jugend, other important ones were the satirical Simplicissimus and Pan.
In domeniul artelor plastice Gustav Klimt, Koloman Moser, Josef Hoffmann, Joseph Maria Olbrich, Max Kurzweil, Otto Wagner sunt personajele ce anima saloanele expozitionale.
Designerii englezi ai Art Nouveau-ului sunt Walter Crane, Arthur Lasenby Liberty, Charles Ashbee and Aubrey Beardsley.

Carcteristicile principale ale sale ar fi introducerea si folosirea preponderenta al liniilor curbe , a formelor inspirate din natura(organice,florale ) dinamice, evitarea oricaror surse de insipratie traditionale sau respectarea regulilor din arta,arhitectura de pina atunci.
Datorita complexitatii prezentului subiect materialul este structurat in 3 parti.

marți, 3 martie 2009

Miscarea Aestetica


Miscarea Aestetica 1880 – 1920
„L’art pour L’art”- Vincent Cousin

Deschiderea portilor comerciale indepartate ale chinei si japoniiei Europei secolului 19 ( in special Marea Britanie), face cunostinta artististilor europeni , cu minunata eleganta a produselor artistice din aceste zone .
La mare apreciere fiind stampele, care au influentat artisti precum William Morris (in texturile tapetului creat de el), Dante Gabriel Rossetti, Herter Brothers, Edward Godwin.
Toate acestea fiind o reactie la traditionalismul (al miscarii Victoriene) ornamental de pina atunci, aparand o miscare noua artistica Miscare Aestetica , legatura intre miscarile ce vor urma sa apara si anume Art Nouveau in special.
Miscarea Aestetica isi face aparitia in Marea Britaniei 1880, dar influentele sale se gasesc si in alte tari precum America, datorita fgratilor Herter.
Liderii Miscarii Aestetice au avut ca scop principal promovarea unui design simplist caracterizat prin inventivitate,acuratete , prin reducerea elementelor de accent ornamental care in stilul Victorian abundau pe toate suprafetele (mobila,tapet,textile dand senzatie de suprafete supra aglomerate ,greoaie).
Ea reprezinta avant garda artistilor, arhitectilor in domeniul designului, baza si in acelasi timp puntea spre noile curente ce vor avea sa apara mult mai indraznete in abordarea formelor, asa cum in arta plastica impresionistii au fost promotorii indepartati ai artei abstracte.

Se folosesc materiale ca arama sau bronz( manere, incuietori), suprafete cu ntarsii cu perle, furnir, elementele predominante decorative fiind pasarile , florile, forme inspirate din natura.
In general mobila este pe nuante contrastante de negru (predominant) si alb,bej.
Nevoia de schimare , de inovatie , de noi surse de inspiratie sunt caracterisitcele predilecte ale acestei miscari artistico –estetica de sfarsit de secol XIX inceput de secol XX.